1.9. REZERVAŢII NATURALE

Pentru protejara acestor rezervaţii, s-a înfiinţat Parcul Naţional Munţii Călimani, Conform prevederilor ONG nr. 236/2000, PNC face parte din categoria parcurilor naţionale. După o luptă de mai bine de 13 ani, prin Hotărârea Guvernamentală nr. 230/2003.04.03, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi naturale şi constituirea administraţiei acestora, a fost recunoscut Parcul Naţional Călimani, astfel s-au stabilit limitele (4701’49.17”-47014’51.70” latitudine nordică şi 2500’19.92”-25019”47.11” longitudine estică) şi administraţia acestui parc astfel: 15 persoane – director, şef pază, economist, responsabil relaţii cu comunităţile şi educaţie ecologică, biolog, specialist în tehnologia informaţiei şi 9 agenţi de teren. PNC conţine două categorii de arii protejate: categoria I şi a-II- a IUCN, întinzându-se pe o suprafaţă de 24.041 ha. Are o suprafaţă totală a fondului forestier de 16.211, 67% din totalul parcului. Perimetrul minier ocupă, din anul 1975, 297,7 ha, reprezentând 1% din suprafaţa totală a parcului.

1. Rezervaţia ştiinţifică de Jnepeniş cu Pinus Cembra: este desemnată ca rezervaţie prin Decizia 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Suceava, evidenţiată în Legea 5/200. Rezervaţa este deosebit de importantă pentru asociaţia vegetală din România şi se întinde pe o suprefaţă de 872 ha.

  2. Rezervaţia Piatra Cuşmei este o stâncă masivă, buclată. Seamănă cu o cupolă în formă de căciulă. Alături de ea se află Piatra Scrisă (1931 m), singurul loc din ţară unde se întâlnea Linnae borealis, un arbust mic, circumpolar, cu clopoţei alb-aurii, întâlnit în pădurile de molid din vestul masivului.

  

   3. Rezervaţia peisagistică Iezerul Călinanului: adaposteşte un lac de baraj natural, ce se întinde pe o suprefaţă de 208.7 m.

   4. Tăul Zânelor reprezintă un lac de nivaţie populat cu păstrăvi, aflat pe flancul sud-estic, la nord de Poiana Lungă.

   5. Rezervaţia Căliman a fost infiinţată prin decizia Comitetului poular al judeţului Suceava şi cuprinde sectorul dintre Vârfurile: Iancului - Bradul Ciont - Reţitiş. Acest sector conţine numeroase căldări glaciare suspendate şi pâraie înspumate. Pe langă aspectele peisagistice, această rezervaţie conţine un arbore natural, unic în ţară, ce reprezintă o combinaţie între molid şi zâmbru. De asemenea se întâlnesc exemplare de anin de munte, scoruş de munte, larice (cu înălţimi de peste 22 m şi diameteu de peste 60 cm), smârdarul – arbust ocrotit, ghinţura, degetăruţul, ciuboţica (întâlnită între Reţitiş şi Pietricelul). De asemenea este protejată fauna: urşi, cerbi carpatini, lupi, râşi, jderi, vulpi, vevetiţe, etc.

6. Rezervaţia geologică “Doisprezece Apostoli” este o rezervaţie geologică şi geomorfologică ce cuprinde complexul de roci eruptive unice cu forme zoomorfe şi antropomorfe, ulterior formate prin modelare eoliană. A fost înfiinţată prin decizia 433/1971 şi este unică în Bucovina. Rezervaţia se întinde pe aproximativ 200 ha şi a fost creată pentru a proteja atât aceste stânci cat şi cocoşul de mesteacăn.

7. Zone de conservare speciale: cuprind o suprafaţă de fond forestier de 8.531.3 ha ce conţin cele mai valoroase elemente ale patrimoniului. În aceste zone se interzice orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale şi orice formă de folosire a terenurilor.