Cand se vor începe lucrările de ecologizare a zonei?
Încă din anul 2002 au aparut numeroase articole care susţineau terminarea dezastrului :
- " Haldele de steril din Călimani vor fi impădurite: "Împădurirea haldelor de steril este destul de complicată, dar trebuie să încercăm, aceasta fiind singura modalitate prin care putem sa reparăm acele uriaşe răni ale scoarţei terestre, făcute de activitatea iresponsabilă de minerit", ne-a spus dl Lificiu. La Exploatarea de sulf din Călimani există aproximativ 200 ha ocupate cu halde de steril. Exploatarea a mai facut obiectul unui studiu al ICAS Cîmpulung Moldovenesc, reconstrucţia ecologica atrăgând şi firme internaţionale. Însă, ultimele au renunţat dupa ce s-au confruntat cu realităţile – costul ridicat al lucrărilor şi câştiguri simbolice de pe urma acţunii. (V.A.) SURSA: Evenimentul Zilei, Suceava 13-03-2002"
-" O primă încercare de demarare a unor lucrări de reconsţructie ecologică în Călimani s-a făcut în 1997, când Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere (ICPM) Baia Mare a întocmit documentaţia de sistare a activităţii. Prin HG 816/1998, s-a aprobat închiderea perimetrului şi s-au alocat 34 miliarde lei pentru elaborarea proiectului tehnic şi lucrările de reconsţructie ecologică. În 1999, Ministerul Industriei şi Resurselor a sistat elaborarea proiectului tehnic şi a dispus întocmirea unei noi documentaţii, care să cuprindă şi unele aspecte omise. ICPM SA Baia Mare a finalizat documentaţia tehnică de reconstrucţie ecologică pentru cariera propriu-zisă, haldele de steril, platforma industrială, utilităţile aferente şi zonele afectate de scurgeri accidentale de steril. (L.D.) SURSĂ : Evenimentul Zilei, Moldova, 11-04-2003”
-"Reconstrucţia ecologică a fostei exploatări miniere Călimani costă 600 de miliarde de lei. Modul de administrare a Parcului Naţional Călimani şi reconstrucţia ecologică a perimetrului fostei exploatări de sulf (cea mai mare din ţară) au fost amplu dezbătute zilele trecute de către specialişti, întruniţi la un simpozion găzduit de municipiul - staţiune Vatra Dornei. Şeful Direcţiei Silvice, dl Nichifor Tofan, ne-a spus că organizarea acestui eveniment a fost precedată de semnarea de către reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) şi cei ai Ministerului Mediului a variantei finale a contractelor privind preluarea administrării parcurilor naţionale de către RNP. În categoria parcurilor naţionale intră şi Călimanii. Direcţia Silvică va întocmi în următorii doi ani un plan managerial de administrare a acestui parc, ţinînd cont de sugestiile autorităţilor locale, ale comunităţilor aflate în vecinătatea parcului, dar mai ales ale specialiştilor din domeniul protejării ariilor naturale. Pe termen scurt, prioritară este angajarea de personal care să deservească Parcul Naţional Călimani. Se vor face "selecţii riguroase" astfel încît doar cei pasionaţi de natură să poată accede în aceste posturi. Şeful Parcului Naţional Călimani, ing. Horia Grozavu, a spus că structura aflată în administrare ocupă 384,2 ha, pe care se află specii forestiere valoroase, cum ar fi zîmbrul, unic în România şi rar în Europa. În această zonă a funcţionat pînă în 1997 o exploatare minieră de sulf care a distrus ecosistemele montane. Pentru reconstrucţia ecologică a zonei sînt necesare 600 de miliarde de lei. "Există premise ca lucrările să fie executate cu fonduri de la Banca Mondială", a spus directorul societăţii de minerit "MinBucovina" Vatra Dornei, dl Gheorghe Iordache. Decanul Facultăţii de Silvicultură a Universităţii "Ştefan cel Mare", prof univ dr Radu Cenuşă, şi-a exprimat speranţa că pentru reconstrucţia ecologică a zonei vor fi găsite cele mai bune soluţii şi a propus înfiinţarea unui centru ştiinţific de cercetare interdisciplinar. (I.B.) SURSÂ: Evenimentul zilei, Suceava. 29-05-2004"
-"Un prim pas în reconstrucţia ecologică a fostei exploatări de sulf din Călimani va fi făcut în această lună, cînd se va face recepţia la terminarea lucrărilor de închidere a galeriilor subterane, prin umplerea lor. Lucrările de reconstrucţie ecologică a perimetrului minier de la Călimani sînt estimate la 485 de miliarde de lei vechi, banii urmînd a fi luaţi printr-un credit de la Banca Mondială de către Guvernul României. Şeful Serviciului Implementări Politici de Mediu din cadru APM, Iluţă Cocriş, a apreciat că lucrările de închidere şi ecologizare în zona fostei exploatări de sulf vor dura aproximativ 3 ani de la acordarea finanţării. "Pînă la sfîrşitul acestui an, sperăm să se finalizeze avizarea proiectului, astfel încît să se înceapă cît mai rapid licitaţia prin care se vor desemna executorii lucrărilor de ecologizare, pentru ca în trimestrul doi al anului viitor să se poată începe execuţia lucrărilor", a precizat Iluţă Cocriş. (Irina B.) SURSA : Evenimantul zilei, Suceava, 24-10-2005"
-" Se pune capăt aventurii de aproape 30 de ani a sulfului din munţii Călimani: În acest an, mamutul poluării sucevene, Exploatarea minieră Călimani, va intra într-un amplu proces de ecologizare > Lucrările costă 600 miliarde de lei vechi, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială, printr-un credit guvernamental. După o lungă perioadă de demersuri, în cursul acestui an vor începe primele proceduri de ecologizare a Exploatării miniere Călimani. În zilele ce vin, în Monitorul Oficial va fi anunţată data selectării executantului, licitaţia desfăşurându-se sub egida Băncii Mondiale, finanţatorul lucrărilor. Exploatarea de sulf din Călimani este ultima dintr-un şir de trei mari probleme istorice de mediu din judeţul Suceava, alături de „bomba chimică” Metadet şi cele 40,2 tone de pesticide de la Direcţia Fitosanitară Suceava, neutralizate deja. SURSĂ: Evenimentul Zilei, 20.05.2006."
- “Un prim proiect făcut de ITPM Baia Mare pentru ecologizarea zonei urma să fie susţinut din bani de la Banca Mondială. Proiectul nu a plăcut însă celor de la Banca Mondială, aşa că oferta financiară a căzut.
- "Un nou proiect de ecologizare, de data aceasta pe banii Guvernului român, a fost acceptat de Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani, iar licitaţia pentru executarea lui a fost cîştigată de firma germană Wittfeld. Peste patru ani, rana din Negoiu ar trebui să aibă măcar un pansament, haldele de steril vor fi fi acoperite cu pămînt bun, iar iazul de decantare ar trebui să fie stabilizat. Volkmar Tippel, reprezentantul Wittfeld, spune că firma va aduce în zonă doar cîţiva specialişti, iar restul echipei va fi completat prin angajarea unor oameni din zona Călimanilor. Sursa: Jurnalul Naţional. 05.07.2008”
Consider că una dintre metodele de ecologizare a zonei şi de diminuare a extinderii poluanţilor ar fi plantarea de conifare, adaptate la condiţii mai mari ale acidităţii solului. Plantarea s-ar putea face în urma unor eventuale terasări de-a lungul curbelor de nivel, transportându-se în prealabil pământ din zone neafectate. De asemenea s-ar putea transporta înapoi în carieră sterilul, micşorându-se astfel perimetrul afectat. Lucrul acesta presupune forţă de muncă imensă, iar motivele ar trebui să fie argumentate şi bine susţinute. Reconstrucţia eclogică trebuie să respecte o serie de cerinţe, pe care un Parc Naţional le care, şi ar trebui monitorizată atent de personalul parcului.
De altfel, în “Planul de management al Parcului Naţional Călimani”, în ordinea priorităţilor (de la 1 la 3), monitorizarea evoluţiei peisajelor degradate prin proiectul minier este semnalat ca prioritate de ordin 2, monitorizarea poluării: prioritate de ordin 3
Prin intermediul celor trei posturi radio, s-ar putea aduce la cunoştinţă publicului dezastrul produs în perimetrul afectat de exploatările miniere, s-ar puta realiza emisiuni deschise publicului, prin intermediul cărora să se promoveze ideea de reconstrucţie ecologică şi să se ceară opinia radioascultătorilor în legătură cu eventualeor metode de reconstrucţie.
De asemenea, prin intermediul evenimentelor culturale manifestate, sărbătorile locale s-ar putea realiza acţiuni de conştientizare a dezastrului ecologic, acesta ar fi cel mai bun prilej de mediatizare a pericolelor din zonele afectate.
Am luat legatura cu domnul Laurenţiu Balint, seful Staţiei Meteo din Calimani şi m-a informat în legatură cu începera acţiunii de eclogizare în zona perimetrului afectet. Se pare ca firma din Germania ce a caştigat licitaţia s-a ţinut de treabă si înca de la sfârşitul anului 2008 au început să pună în practică acţiunile prevăzute în proiect. “Au început lucrările de doi ani, vor darama clădirile dar vor rămane doar câteva importante, îndreaptă haldele de steril, vor face o staţie de epurare. Pe timp de iarnă lucraile au fost sistate dar se vor relua curand. Acţiunile vor mai dura doi ani şi sunt efectuate de către o firma din Germania.”, a declarat şeful Staţiei Meteorologice, Laurenţiu Balint.
In sprijunul demarării lucrărilor de reconstrucţie, am realizet acest blog.
ttp://carieradesulf.blogspot.com/ în cadrul caruia oricine este interesat poate analiza dezastrele din fosta zonă miniară, poate avea acces la mai multe informaţii şi fotografii de la faţa locului şi poate veni cu idei în legatură cu noi metode de ecologizare. Cu speranţa că lucrările vor ajunge la un bun sfârşit, haideţi să susţinem poiectul de ecologizre şi să urmarim împreună evoluţia acestei zone !!!
